ISTORIA POLIGRAFULUI
(PAGINA IN CONSTRUCTIE)
Cu mulÅ£i ani în urmă, respectiv în ultimul deceniu al secolului XIX, au existat preocupări tot mai asidue pentru folosirea mijloacelor ÅŸi metodelor tehnico-ÅŸtiinÅ£ifice în stabilirea adevărului ÅŸi administrarea probelor. Aproape toÅ£i oamenii maturi au cunoÅŸtinÅ£e, cel puÅ£in parÅ£iale, despre psihologia minciunii ÅŸi despre senzaÅ£iile lăuntrice ce o însoÅ£esc. Uneori este posibil să descoperi minciuna numai observând expresia feÅ£ei sau manifestarea generală a omului. Efortul de ascundere al adevărului este însoÅ£it în multe ocazii de accelerarea bruscă a bătăilor inimii, de "înroÅŸirea obrajilor" sau paloarea lor, de a înghiÅ£ii în sec, uscarea mucoasei bucale sau alte astfel de manifestari fiziologice. La majoritatea persoanelor care au comis infracÅ£iuni, în timp ce se află în faÅ£a oamenilor legii, se resimt anumite senzaÅ£ii, de indispoziÅ£ie sau teamă de a nu fi descoperiÅ£i. Majoritatea infractorilor realizeaza ca ''nimeni nu este mai presus de lege''[1] si daca se descopera ca au incalcat-o, urmeaza sa fie pedepsiti. Pe parcurs, specialiÅŸtii au studiat aceste modificÇŽri fiziologice neobservabile direct (tensiunea arterială, pulsul, respiraÅ£ia) ÅŸi s-au gândit la descoperirea unei metode care să facă posibilă stabilirea unei corelaÅ£ii între aceste modificÇŽri ÅŸi relatarea adevÇŽrului sau denaturarea lui.
Prima încercare de a folosi un instrument ÅŸtiinÅ£ific în scopul de a detecta minciuna, a avut loc în 1895, când Cesare Lombroso a fÇŽcut multe experienÅ£e cu suspecÅ£i de crimÇŽ, a cÇŽror sinceritate s-a hotÇŽrât sÇŽ o stabileascÇŽ pe baza urmÇŽririi simultane a modificÇŽrilor de tensiune arterialÇŽ ÅŸi puls în timpul interogatoriilor. Aparatul folosit de Lombroso era un "hidrosfigmograf" utilizat în scopuri medicale (acesta nu era conceput pentru detectare a minciunii). Cu acest aparat Lombroso a obÅ£inut înregistrÇŽri ale modificÇŽrilor pulsului ÅŸi tensiunii arteriale. Aparatul constÇŽ dintr-o cuvÇŽ umplutÇŽ cu apÇŽ în care era pusÇŽ mâna individului. ModificÇŽrile de puls ÅŸi de tensiune arterialÇŽ din mânÇŽ erau transmise apei, iar diferenÅ£ele de nivel ale apei erau transmise unui tub cu aer, ducând la un tambur rotitor, un fel de manometru. La timpul respectiv, încercÇŽrile lui Lombroso nu au fost luate în considerare de cÇŽtre specialiÅŸti ai timpului. În 1915, cercetÇŽrile lui Lombroso au fost continuate de William Moulton Marston, îndeosebi în legÇŽturÇŽ cu modificÇŽrile tensiunii arteriale. Tehnica lui W. Marston consta în utilizarea unei sfigmo-manometru obiÅŸnuit (folosit la vremea aceea pentru mÇŽsurarea tensiunii arteriale a pacienÅ£ilor), cu ajutorul cÇŽruia a obÅ£inut valori periodice, discontinue ale tensiuni arteriale de-a lungul unui test. De menÅ£ionat cÇŽ Marston a început sÇŽ lucreze în timp ce era studentul prof.univ. Hugo MÏ‹nsterberng. Acesta din urmÇŽ a scris într-o lucrare a sa despre "Urmele emoÅ£iei" unde trateazÇŽ efectele modificÇŽrilor afective asupra tensiunii arteriale, respiraÅ£iei, rÇŽspunsului galvanic al pielii etc, subliniind posibilitÇŽÅ£ile de a utiliza astfel de reacÅ£ii pentru detectarea minciunii.
Un alt pionier al acestui domeniu, Vittorio Benussi, în anul 1914 a publicat o lucrare cu rezultatele cercetÇŽrilor lui asupra modificÇŽrilor de respiraÅ£ie ca simptome ale minciunii. În cazurile-test, V. Benussi a mÇŽsurat reprezentÇŽrile grafice ale respiraÅ£iei ÅŸi a descoperit cÇŽ amplitudinea acesteia este mai mare înaintea declarÇŽrii adevÇŽrului decât dupÇŽ minciunÇŽ. Stimulat de succesele predecesorilor sÇŽi, în anul 1921, John A. Larson a utilizat un aparat poligraf[2] construit de Earl Bryant capabil sÇŽ înregistreze simultan cei trei parametrii: tensiunea arterialÇŽ, puls ÅŸi respiraÅ£ie, pe timpul testului.
[1]Cu aparatul sÇŽu, Larson a efectuat teste pe mai mulÅ£i suspecÅ£i de crimÇŽ, hoti, violatori ÅŸi a obÅ£inut un procent mare de exactitate. Succesul lui Larson în domeniul detectarii minciunii este si ca urmare a sprijinului primit de la ÅŸeful PoliÅ£iei din Berkeley (California), în subordinea cÇŽruia a lucrat ca poliÅ£ist. Ulterior Larson a devenit psihiatru.
În 1927, în S.U.A, psihologia
experimentalÇŽ a luat avânt. O
preocupare pe aceastÇŽ temÇŽ a avut-o prof. de poliÅ£ie ÅŸtiinÅ£ificÇŽ din S.U.A. Fred Sanberg. Despre rezultatele cercetÇŽrilor sale s-a scris ÅŸi în România, în revista
"PoliÅ£ia RomânÇŽ". În 1934,
Prof.univ.dr. Eugen Bianu, fost prefect al Capitalei ÅŸi consilier regal, a fÇŽcut o pregÇŽtire
specialÇŽ în S.U.A în
domeniul tehnicii poligraf. În anul 1937, în cursul sÇŽu pe care l-a predat la Facultatea de drept din
Bucureşti unor magistraţi, procurori, ofiţeri de poliţie şi din structurile
informative, prezintÇŽ structura tehnicÇŽ a poligrafului ÅŸi cum poate fi
folosit.
[1] Vasile Lapadusi, Gabiel Tiru - art. "Din istoria tehnicii poligraf (I), revista "Criminalistica" nr 4, aug 2008,
[1] Constitutia Romaniei - http://www.cdep.ro, art 16, alin 2
[1] imagine preluata - de pe site-ul http://www.rorotoko.com/index.php/article/ken_alder_book_interview_lie_detectors_history_american_obsession/